Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Tot mai multe informații, pornite în diverse momente, din diverse guri și pixuri, converg azi spre o concluzie aiuritoare: adevăratul „tătuc” al farsei naționale botezată în ultimii ani cu numele de cod „justiția independentă din România” nu a fost nici Traian Băsescu, nici Ambasada SUA la București, nici Laura Codruța Kovesi, nici Tiberiu Nițu, nici Robert Cazanciuc ci ștersul si camuflatul Florian Coldea.
Acest personaj, cu fizionomie în colțuri și priviri țintuitoare amintind de frisonantul Joseph Goebells, se regăsește, în diverse relatări, în cele mai neașteptate locuri și postúri: ba negociind răscumpărarea ziariștilor români răpiți în Irak, ba documentând șantaje la adresa judecătorilor CCR, ba participând la șuete de weekend cu Dorin Cocoș, ba înființând televiziuni, ba reducându-le la tăcere când nevoi imperative o cereau.
Din relatările judecătorilor Angela Ciurea și Ciprian Nastasiu (dar nu numai), necontestate până în prezent de cei vizați, rezultă că prezența lui Florian Coldea în biroul Laurei Kovesi, când se discutau cazuri importante, era nelipsită. Și nu doar prezența dat și implicarea lui în luarea unor decizii majore privind soarta persoanelor publice anchetate în respectivele dosare. Asta încă din 2007 „“ 2008.
Ce căuta un ofițer activ al SRI în înfăptuirea actelor de așa zisă justiție din biroul Procurorului General al României? Și în baza cărui mandat? Iată întrebări cruciale, de la care ar trebui pornit în descifrarea rolului ocult al lui Florian Coldea în cruciada dosarelor politice care a urmat.
Cine a condus, de fapt, parchetele din România pe toată durata regimului Băsescu și, mai ales, în ultimii ani de ticsire a pușcăriilor cu inamicii politici ai președintelui?
Dacă azi s-ar descoperi că Traian Băsescu ar fi fost măcar o dată în biroul Laurei Kovesi, să o monitorizeze și să o ghidoneze în îndeplinirea atribuțiilor ei de înalt reprezentant al celei de-a treia puteri în stat, cum ar mai vui toate canalele de știri. Faptul că a făcut-o Coldea, în mod repetat, probat, nu iscă mai mult decât rumori confirmative. „Păi ce, se îndoia cineva că SRI e omniprezent”?
În tot acest context am fost ieri foarte pus pe gânduri de o declarație recentă a Alinei Bica, reluată și comentată de Cătălin Tolontan pe blogul său. Citez:
„Coldea i-a dat o „informare” (Alinei Bica n.a.) potrivit căreia, „din rațiuni de securitate națională”, legate de exploatările pe care Tender le deține în Africa, ar fi bine să reanalizeze dosarul omului de afaceri. Astfel încît acesta să nu facă închisaore.
Motivul lui Coldea? Prin firma lui Tender, Prospecțiuni SA, „urmau să se deruleze anumite contracte”. Bica nu spune mai mult. Ce contracte? Tăcere.
În schimb, È™efa DIICOT pretinde că i-a explicat lui Coldea că „dosarul e foarte bine făcut” È™i „că e imposibil ca Tender să primească 3 ani cu suspendare”. La care adjunctul È™efului SRI ar fi devenit „vizibil deranjat” È™i a amenințat-o: „că s-ar putea să o sfîrÈ™esc rău că atunci cînd se discută chestiuni de stat nu am căderea necesară să aplic rațiuni de cenzură””.
Poate că, în condiții normale, aș fi avut mai multe suspiciuni legate de veridicitatea celor reclamate de Alina Bica. Cu gândul însă la imaginea unui Coldea vigilent, patrulând prin biroul lui Kovesi ca să se asigure că aceasta nu va pleca urechea la argumentele lui Ciurea și Nastasiu și nu se va abate de la planul impus de el, din „rațiuni de stat”, denunțul Alinei Bica mi s-a părut credibil și extrem de grav. Omul ăsta, ajuns din maior general cu trei stele în mai puțin timp decât i-ar trebui unui învățăcel să absolve orice institut pedagocic, se poate crede un fel de pogorât pe pământ cu o misiune divină. Până la urmă, în numele „securității naționale”, a „interesului de stat”, poți ordona orice, oricui, fără explicații suplimentare. Invoci secrete, informații clasificate și închizi astfel gurile cârcotașe înainte chiar de a se fi deschis.
Am mai sesizat ceva din declarația Alinei Bica. Pe ea, Coldea a chemat-o la SRI ca să-i dea dispoziții. În cazul lui Kovesi, se ducea el la biroul ei. O diferență de tratament care poate fi și ea sugestivă.
Și acum vin și mă întreb: de ce n-ar aplica Coldea și în cazul lui Traian Băsescu același tratament pe care l-a încercat cu Tender? Să-i ceară Laurei Kovesi, când va veni momentul, ca în numele „securității naționale” Traian Băsescu să fie condamnat cu suspendare? Credeți că s-ar putea teme de un refuz din partea doamnei Kovesi? Am glumit! Să ne mai destindem puțin.
Tot eu afirmam în articolul anterior că arestarea cât mai „beton” a lui Traian Băsescu a devenit pentru SRI + DNA meciul secolului. Iar arestarea lui se anunță a fi un spectacol cu audiență planetară.
Mă contrazic, cumva, de la o zi la alta? Dacă da, doar într-o mică măsură. Recunosc că nu mă gândisem, până la citatul de ieri din declarația Alinei Bica, că în sprijinul nearestării unui infractor de calibru pot fi invocate „rațiuni de stat” și „securitatea națională”. Domnul Coldea mi-a deschis ochii: da, pot fi invocate, oricât de independentă și imparțială și oarbă și surdă (ați mai întâlnit un astfel de portret al perfecțiunii?) ar fi justiția. Pe de altă parte însă, una e să invoci astfel de argumente transjustițiare în discreția birourilor capitonate și alta să le prezinți deschis, spre validare, societății nervoase și avide de revanșă.
Cred că, în decembrie 2014, Traian Băsescu și Florian Coldea erau încă înțeleși să joace pe-o mână. Ceilalți parteneri importanți din ruleta de-a justiția, Codruța Kovesi, Livia Stanciu, Alina Bica, Tiberiu Nițu, se dovediseră de-ai casei, gata să-nchidă ochii la prestidigitațiile crupierului în uniformă cu fireturi.
A intervenit însă ceva, poate capriciile prezidențiale ale Elenei Udrea, poate umbra panoramică a lui Klaus Iohannis și roata ruletei s-a transformat în altceva care se învârte: în butoiașul ruletei. Butoiașul unei rulete rusești.
Azi lucrurile par mult mai încărcate de pericole pentru libertatea lui Traian Băsescu decât ieri. Iar comesenii de la masa cu postav verde mult mai motivați să-și joace jetoanele decât să le cedeze pentru o cauză pierdută.
Succesul vrăjitoriilor lui Coldea depindea, în perioada lui de glorie, de unghiurile moarte și discreția culiselor. În momentul în care recuzita sa cu joben și iepurași a fost scoasă la vedere, spectacolul s-a compromis. Trebuie să fii nebun să-l joci în continuare când trucurile ți-au fost devoalate.
Și când, pe deasupra, ai și un nou șef civil.
Ar fi realist pentru Traian Băsescu să nu se mai bazeze prea mult pe aranjamentele minuțios ticluite anterior cu Coldea și Kovesi. Și nici pe dosarele compromițătoare despre aceștia pe care le-a pus deoparte ca o centură de siguranță. O fi el gata să-i tragă la fund în caz de trădare dar și trasul ăsta la fund are efect atunci când în bazin e apă. Ori, ceea ce observăm în prezent din partea procurorilor, este o vastă acțiune de asanare în zona mocirlei băsiste.

Contele de Saint GermainEditorialeAlina Bica,Ambasada SUA la Bucuresti,Angela Ciurea,asanare,CCR,Ciprian Nastasiu,DNA,Dorin Cocos,Florian Coldea,Klaus Iohannis,Laura Codruta Kovesi,mocirla basista,Robert Cazanciuc,ruleta ruseasca,SRI,Tiberiu NituTot mai multe informații, pornite în diverse momente, din diverse guri și pixuri, converg azi spre o concluzie aiuritoare: adevăratul 'tătuc' al farsei naționale botezată în ultimii ani cu numele de cod 'justiția independentă din România' nu a fost nici Traian Băsescu, nici Ambasada SUA la București, nici Laura...Blog politic si polemic