Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

( Comentariu postat la articolul lui M. Cărtărescu din EVZ, 29 oct. 2010, intitulat “Un costum gol în fruntea mulţimii”, ce poate fi citit accesând linkul  http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-un-costum-gol-in-fruntea-multimii-910643.html )

(“Aceştia sunt românii „obiectivi”, care aleg întotdeauna să nu se lupte cu răul pentru că binele are şi el defectele lui, dacă stai să le cauţi atent” – Alina Mungiu Pippidi)

Ţara e bolnavă în fază terminală. După un cancer iniţiat la Cotroceni, metastazele s-au generalizat: la Interne, la Finanţe, la Apărare, la Învăţământ, la Sănătate, la Dezvoltare, la Parlament, la toate Consiliile Judeţene, oriunde mai e ceva de furat. Anticorpii, câţi au mai rămas (opoziţie politică, sindicate, societate civilă), bâjbâie bezmetic printre ruine, unii mai încercând un rânjet de luptă, ca nişte câini în lanţ încolţiţi de hoţi cu bâte, cei mai mulţi căutând disperaţi un pat de veci cu acces la perfuzii.

Buletin medical. Românii mor de-a-n picioarelea, palizi şi sfioşi, păşind pe vârfurile degetelor să nu-şi deranjeze călăii. Mai dau o tură, abulici, pe la vechile lor rosturi, în căutarea vreunui colţ de talon de pensie sau fluturaş de salariu. Apoi îşi iau la revedere de la rubedenii, de la pereţii şi dobitoacele cu care şi-au împărţit, de când se ştiu, iluzia c-ar exista.  Acum nu le-a mai rămas decât reflexul înghiţitului în gol când le e foame şi cel al frisonului fierbinte când le e frig. Atât. Ideea de a înlocui moartea prin resemnare cu moartea prin luptă le este complet străină. N-au învăţat-o. Dar nu e vina lor. Ei nu sunt ei, sunt doar figuranţi ai istoriei unui popor vegetal, veşnic trădat de elite, veşnic amânat de acestea de la predarea lecţiei demnităţii.

Aleluia!

Mircea Cărtărescu, ai fi putut fi un misionar al renaşterii morale pentru poporul tău. Minte ai, vremurile sunt prielnice, nevoia e uriaşă, încă mai existăm pe hartă!

Ca şi alţi luminaţi egocentrici ai locurilor şi momentului, intelectualii alibiurilor, cu har dar fără înzestrări de transcendenţă, ai ales însă să fii un român “obiectiv” – în sensul propus de Alina Mungiu în fragmentul citat. Adică duplicitar şi laş, refuzând să te lupţi cu răul pentru că i-ai găsit şi binelui niscaiva defecte.

Cât poltronism, câtă abjectă sustragere de la datoria elementară de a fi OM (nu erou, nu martir ci doar OM) devoalează articolul de azi al lui MC. Cât fariseism şi viscerală ticăloşie să declari că nu mai eşti băsescian şi apoi să te dezlănţui exclusiv şi walpurgic asupra unuia dintre liderii opoziţiei, înfăţişându-l pe acesta ca adevărata întrupare a rezistenţei, ca răul mai mare care justifică răul mai mic.

Ponta conduce azi România, sau Vântu sau alte asemenea impure ţinte de conjunctură? Ei sunt cei care ne îndatorează letal la FMI doar pentru a mai avea clientela lor ce fura? Ei se leagă cu lanţuri de putere, ca într-un gest de patriotică rezistenţă, construind împotriva naturii o majoritate parlamentară imorală, bazată pe şantajabili (UNPR) şi trădători de ţară (UDMR)?

Şi, până la urmă, această putere, autoarea neantului cioranian de care te văicăreşti, cu cine se luptă pentru distrugerea totală? Cu Ponta, cu Vântu, cu Voiculescu, băi beligerantule cu pixul? Sau cu 15 milioane de români palizi, de spectre luate la mişto de alde Udrea, Anastase, Voinescu şi Boureanu, cărora singurul drept care li se mai acceptă este dreptul la un hârleţ cu care să-şi sape singuri groapa?

Când poporul tău moare, tu, pretinsă parte a conştiinţei sale regenerative, îţi consumi gloanţele pe Ponta ? Şi apoi ai hahalerismul de a te lamenta că nu mai ai popor?

Păi meriţi să ai ceva ce nu aperi? Ba, mai mult, ceva împotriva căruia unelteşti prin colaboraţionism?

Herta Muller a fost prea blândă. Ca dovadă că recidivezi.

Contele de Saint GermainEditoriale  ( Comentariu postat la articolul lui M. Cărtărescu din EVZ, 29 oct. 2010, intitulat “Un costum gol în fruntea mulţimii”, ce poate fi citit accesând linkul  http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-un-costum-gol-in-fruntea-multimii-910643.html ) (“Aceştia sunt românii „obiectivi', care aleg întotdeauna să nu se lupte cu răul pentru că binele are şi el defectele lui, dacă...Blog politic si polemic