Scorul acestui articol
[Total: 18 voturi. Media: 4.4]
Am impresia că cineva împinge România spre război civil. De când am devenit scut antirachetă și graniță la „marea falie” de la Est, în buza căreia, pe partea cealaltă, „cutremurele” se țin lanț, o forță malefică nerepertoriată în meniurile democrației, desfășoară pe scena politică românească schimbări și manevre ca pentru o nouă revoluție. De data asta, însă, nu o revoluție populară ci una de laborator, în care poporul este folosit doar ca reactiv, ca masă de manevră.
Priviți cât de artificial și intempestiv a apărut „scandalul evacuării”. Nimeni n-ar fi prevăzut, acum o lună, așa ceva. Un proces discutabil (procesul Telepatia), dus însă la capăt fără tulburări, cu hotărâre judecătorească definitivă îndeplinită în toți termenii ei imperativi (arestări, confiscări, blocări de conturi) și, brusc, evacuarea în 5 zile. Caracterul provocator e mai presus de orice dubiu.
Că cineva vrea să tulbure grav apele în România nu mai trebuie demonstrat. Nu-ți dai foc la casă doar pentru că vine frigul și tu n-ai încă lemne. Ar mai fi timp să-ți cumperi, chiar și cărbuni, de ce să recurgi la un act criminal?
Cred că, în scenariul instigatorilor, ieșirea în stradă a susținătorilor A3 anunțată pentru azi nu doar că a fost anticipată dar a fost și dorită, provocată, ca un punct crucial al planului. Urmată de o nouă manifestație, mâine, organizată de așa zișii apărători ai justiției independente, a căror mobilizare tzunamiană de pe Internet seamănă suspect de bine cu aceea de după Colectiv, când a fost dat jos guvernul Ponta.
Azi vor fi 10 000 de oameni în Piața Constituției. Mâine, alți 10 000 în Piața Universității. Nu vi se pare o demență? Nu ar fi trebuit ca autoritățile cu rol în asigurarea liniștii sociale să facă tot posibilul să dezamorseze o astfel de bombă cu ceas? Cui folosește escaladarea asta și pentru ce miză?
„Justițiarisții”, care îmi cunosc poziția din articolele anterioare, vor spune că legea trebuie respectată chiar cu riscuri, chiar cu sacrificii. O hotărâre judecătorească definitivă (HJD) are putere de lege deci trebuie dusă la îndeplinire până la capăt. Întreb: era cerută în această HJD evacuarea trustului Intact din sediile confiscate? Să mi se arate o astfel de prevedere și mă înclin. Ea nu există însă. Unii îmi răspund: „da, dar în HJD scrie că acele clădiri trebuiau trecute în proprietatea statului libere de sarcini. Adică fără chiriași. Aici nu s-a îndeplinit HJD. Asta a vrut ANAF să facă și de-asta susținem că justiția a fost obstrucționată”.
Această interpretare a formulării „clădire liberă de sarcini” a fost însă invalidată, prin înregistrarea prezentată aseară de Mihai Gâdea, de chiar Laura Codruța Kovesi (https://www.youtube.com/watch?v=r5DJ2abwvvQ). Care, în 2014, imediat după pronunțarea sentinței în procesul Telepatia, a explicat unui reporter că sintagma „clădire liberă de sarcini” înseamnă cu totul altceva și că ea nu se referă la chiriași. Mai mult chiar, doamna Kovesi a spus și care va fi abordarea DNA față de chiriași, una care, prin intervenția recentă a ANAF, a fost complet călcată în picioare.
Aici chiar că nu mai sunt lucruri de spus. Interviul doamnei Kovesi este clarificator și devastator pentru toți cei care susțin că ANAF a încercat să pună în aplicare o HJD. NU EXISTĂ O ASTFEL DE HJD referitoare la evacuare!
Acest lucru ar trebui să-i fie clar și noului șef al CSM care ieri, dezinformat sau împins de la spate de forțe mai puternice decât el, a dat în nume propriu (și nu cu acceptul prin vot al tuturor membrilor CSM) un comunicat rușinos și descalificant pentru un jurist. Să invoci o HJD care nu există, doar ca să-ți arăți obediența și apartenența necondiționată la una dintre tabere este, pur și simplu, o abdicare morală.
Dar care sunt taberele? Jucătorii se știu: președintele Johannis, premierul Cioloș, binomul SRI – DNA, partidele mari (PNL și PSD), Traian Băsescu și, posibil, SIE.
Credeam că Dacian Cioloș, fiind premierul ales de Klaus Johannis să conducă „guvernul meu”, e în aceeași tabără, trup și suflet, cu președintele. Declarațiile lor, nu tocmai convergente, despre acțiunea ANAF, m-au pus însă pe gânduri. Amintindu-mi de rolul lui Traian Băsescu în ascensiunea spectaculoasă a lui Cioloș (ministru al agriculturii, consilier la Cotroceni, comisar european) precum și de serviciile întoarse de acesta fostului președinte (constituirea Ministerului Agriculturii în parte civilă în procesul ICA, declararea unui prejudiciu care nu a figurat niciodată în evidențele contabile ale ministerului etc.) înclin în acest moment să cred că, în scandalul ANAF, Cioloș l-a trădat pe Johannis în beneficiul lui Băsescu.
Unii susțin că toată provocarea ANAF este opera lui Băsescu și a cârtițelor lui rămase, în adormire, prin instituții cheie și care, la un ordin al acestuia, s-au reactivat pentru a destabiliza regimul Johannis. Teza asta poate fi susținută de multe „coincidențe”: reapariția comandourilor de postaci de pe Net, sub coordonarea lui Bogdan Oprea (fost purtător de cuvânt al lui Băsescu), atitudinea lui Cioloș care a închis ochii la desantul ANAF permițând haosul ce a urmat, regruparea sub același steag de luptă a unor foști propagandiști băsiști (Tapalagă, Turcescu, Marian) care dăduseră impresia, la un moment dat, că au spart gașca etc. Totuși, în acest caz, unde sunt instituțiile statului care ar fi trebuit să prevină acțiuni destabilizatoare în societate? Cum de permit ele producerea unor atât de grave provocări și nu intervin ferm pentru a le preveni?
Și ajungem la întrebarea cheie: în ce tabără joacă binomul SRI – DNA? În tabăra lui Klaus Johannis sau în cea a lui Traian Băsescu?
Trei întrebări ajutătoare ar putea aduce clarificări, mai ales că sunt și retorice în același timp:
– Cine avea forța să-l determine pe Gelu Diaconu să semneze, în chiar ultima sa zi de mandat, ordinul de evacuare a televiziunilor trustului Impact?
– Cine avea forța să-i înlocuiască peste noapte, într-o liniște aproape totală, pe procurorul general Nițu și pe șeful DGIPI Nicolae Gheorghe?
– Cine avea forța să-l împingă pe noul șef al CSM la declarația sinucigașă pe care a făcut-o ieri?
E clar că binomul nu numai că este în joc dar chiar el face cărțile. Schimbările la care se referă primele două întrebări nu puteau fi făcute fără acordul președintelui Johannis sau împotriva intereselor acestuia. Am putea bănui, deci, că binomul e de partea președintelui. Pe de altă parte, declarația șefului CSM de ieri nu este deloc pro-Johannis. Dimpotrivă. Nici retragerea a mii de like-uri de pe pagina de Facebook a lui Johannis nu are cum să-l favorizeze pe acesta.
Și atunci? În ce tabără joacă binomul SRI – DNA care nu este deloc străin de tot ce se întâmplă? Să-i convină reintrarea lui Traian Băsescu în jocul granzilor politici? Acum când el, binomul, taie și spânzură după bunul plac? Nu pare a fi în logica celor deja atinși de atotputernicie.
Părerea mea este că binomul nu joacă, decisiv, pentru niciuna dintre cele două tabere menționate anterior. El joacă doar pentru sine și se folosește de disputele celorlalți (pe care îi mai și ajută, uneori, atât cât să se slăbească între ei) pentru a-și atinge obiectivele sale de control total.
Se apropie momentul numirii de către președintele johannis a șefilor justiției pentru următorii 4 ani. Binomul îi arată acestuia din când în când pisica, pentru a se asigura că nicio surpriză neplăcută nu-l paște.
Toată acestă instabilitate, extrem de periculoasă, este generată de camarila băsistă cu sprijinul discret și incomplet al binomului. De ce? Pentru ca președintele Johannis, pus în dificultate, să înțeleagă că fără SRI și DNA în distribuțiile actuale va avea dificultăți imense, poate insurmontabile, de a-și duce mandatul până la capăt.
Este forma oculților de a-și negocia viitorul. Va rezista Klaus Johannis sau va fi îngenunchiat ca și predecesorii săi? Iar marile puteri, care ne-au făcut scut în fața amenințărilor din Est, până unde vor permite destabilizarea României?

Contele de Saint GermainEditorialeA3,ANAF,binomul SRI-DNA,Bogdan Oprea,Colectiv,CSM,Dacian Ciolos,DGIPI,evacuarea trustului Intact,Gelu Diaconu,Klaus Johannis,Laura Codruta Kovesi,Mihai Gadea,Nicolae Gheorghe,Piata Constitutiei,Piata Universitatii,PNL,procesul Telepatia,PSD,razboi civil,SIE,Tapalagă,Tiberiu Nitu,TurcescuAm impresia că cineva împinge România spre război civil. De când am devenit scut antirachetă și graniță la „marea falie” de la Est, în buza căreia, pe partea cealaltă, „cutremurele” se țin lanț, o forță malefică nerepertoriată în meniurile democrației, desfășoară pe scena politică românească schimbări și manevre ca...Blog politic si polemic