Scorul acestui articol
[Total: 57 voturi. Media: 4.6]

 

Prima oară mi s-a întâmplat cu Elena Udrea. Apoi cu Traian Băsescu. Azi s-a mai adăugat unul (mi-e și rușine să-i scriu numele): Sorin Blejnar.

S-a răcorit Blejnar pe Facebook cu următorul text:

”Negulescu Mircea, probleme mă?  Câtă ipocrizie să te prezinti la Înalta Curte ca o “victima a nedreptãtilor “ si totodata mare iubitor de pisicute! Tocmai tu, mã?! Cum ziceai tu ca esti? “Animal de prada”, “distrugator de destine”?  Am auzit cã ai plans în fata judecatorilor cã nu mai esti procuror! Vai, tocmai tu? Tu, durul, care erai farã fricã mai acum un an. Mai stii? Voiai sã …Stai cum ai zis? Ah, mi-am amintit … Ziceai sa te “ajut” sã cutremuri Romania. Sã-ti dau “marfa”, să-ti stric Crãciunul cãci esti ateu si oricum nu mergi la biserica. (mai stii pe cine doreai, nu? ) Ce ti-am spus atunci iti spun si astazi: hai, sictir!”

Nu știu alții cum sunt dar eu, când văd interlopi cărându-și cu ghiotura la pumni în cap și picioare în burtă, simt, așa, un fel de bucurie vinovată. Mă simt răzbunat de parcă s-ar burduși exact pentru ideile mele de dreptate. Iar răzbunarea, se știe, nu e o armă a exemplarilor.

La astfel de cafteli gangsterești nu rezist să nu-mi aleg un favorit. Să devin, adică, solidar cu unul dintre bandiți întru dovedirea celuilalt.

Când a ieșit Elena Udrea cu denunțurile împotriva capilor binomului, aproape că m-am îndrăgostit de ea. Când cocoșelul Trăienel s-a înfoiat și el, cu cutcurigeli belicoase, să-și apere găinușa, uite-așa strângeam din pumni pentru succesul galinaceelor. Temperament de parior, sau, cine știe, înclinații de avicultor.

Cred că totul pleacă de la existența gradelor de comparație. Rău, mai rău, foarte rău, cel mai rău.

Nu se luptă mereu binele cu răul și albul cu negrul. Ar fi prea simplu și prea fără sare și piper. Intervin nuanțele, degradeurile, corcelile și asta face disputele mai atractive, amintirile mai selective.

Pentru un timp uităm de iadul băsist, gospodărit 10 ani de zile cu nestăvilită imaginație „consuming” de Elena Udrea și alimentat de un trezorier prea galanton pe spatele poporului, Sorin Blejnar, pentru că toată energia noastră justițiaristă este canalizată acum spre combaterea răului suprem al momentului, binomul SRI – DNA.

Ținem, dar mai bine să mă refer doar la mine, „țin”, cu toți aceia care, pozitivi sau negativi în trecut, se ridică azi împotriva unui monstru care distruge destine și pervertește caractere. Așa numita „justiție independentă”, proslăvită ipocrit de președintele Iohannis, pocnește pe la toate cusăturile ei făcute propagandistic, cu ață albă, lăsând la vedere ulcerații oribile, focare pandemice pe termen lung.

Și pentru că veni vorba de președintele Iohannis și odele aduse de acesta celor două componente ale monstrului, SRI și DNA, l-aș ruga să nu se amăgească cu ce i se șoptește la ureche, că poporul ar fi prost și că ar uita repede.

Poporul știe, și din instinct dar și din experiența sa de viață, să deosebeasca adevărurile fundamentale de abureli politicianiste. În cazul despre care vorbim, al complotiștilor ce, în întâlniri secrete, puneau la cale crearea unui stat paralel, poporul a înțeles deja că, dacă președintele ar vrea să afle adevărul l-ar afla, fără dubiu, imediat. Ar cere SRI toate informațiile relevante despre acele întâlniri de taină de la vilele sale conspirative: cine a participat, cu ce scop și cu ce consecințe.

Iar dacă „zvonurile” din presă nu s-ar dovedi adevărate, le-ar putea nega cu hotărâre și, desigur, cu dovezi.

Pentru mine, unul, e clar că domnul Iohannis s-a informat și știe adevărul. Faptul că nu ia o atitudine publică, că nu-l dezvăluie, ne indică un singur lucru despre acest adevăr: că el coincide cu dezvăluirile, convergente, a cel puțin cinci martori foarte grei: Traian Băsescu, Elena Udrea, Dumitru Iliescu, Daniel Dragomir, Sebastian Ghiță. Iar aceste dezvăluiri spun toate că binomul SRI – DNA a creat culoare ale justiției și culoare mass – media ilicite, pentru executarea adversarilor politici și instalarea unei alte puteri, o  putere paralelă, în locul puterii legitime rezultate din vot. În plus, toate aceste decizii nedemocratice și anticonstituționale se luau în întâlniri secrete, ținute (pentru confidențialitate) în afara orelor de program și conduse de Florian Coldea și Laura Kovesi.

Contele de Saint GermainEditorialebinomul SRI-DNA,culoare ale justitiei,culoare mass - media,intalniri de taina,justitie independenta,Mircea Negulescu,Sorin Blejnar,stat paralel,vile conspirative  Prima oară mi s-a întâmplat cu Elena Udrea. Apoi cu Traian Băsescu. Azi s-a mai adăugat unul (mi-e și rușine să-i scriu numele): Sorin Blejnar. S-a răcorit Blejnar pe Facebook cu următorul text: ”Negulescu Mircea, probleme mă?  Câtă ipocrizie să te prezinti la Înalta Curte ca o “victima a nedreptãtilor “...Blog politic si polemic