Scorul acestui articol
[Total: 35 voturi. Media: 4.8]

Consider că, în forma în care funcționează în prezent, binomul SRI „“ DNA constituie mai mult decât o amenințare la drumul sănătos al țării către interesele ei fundamentale, de demnitate È™i emancipare prin autodeterminare. El reprezintă, totodată, motorul unui rău major deja produs, prin aceea că acționează după comenzi străine, distrugând structuri de rezistență ale societății căreia îi aparține, fără a pune nimic național în loc. Suntem tot mai bombardați cu soluții alogene, „žoriginale”, de combătut corupția; ni se aplică transplanturi experimentale brutale pentru care corpul națiunii nu este pregătit. Mediul de afaceri autohton a fost pulverizat. Inițiativele administrative de investiții È™i dezvoltare au fost blocate prin frică, partidele politice (singurele structuri prin intermediul cărora poate vorbi È™i acționa democrația) au fost decapitate È™i decredibilizate. Și, ce este mai grav, suntem mințiți pe bani mulți (ai noÈ™tri) È™i printr-un adevărat dezmăț de ipocrizie demagogică, că totul se face spre binele tării, întru vindecarea ei.
Mulți s-au resemnat cu acest rău, depunând armele È™i intrând în tipica hibernare românească, aceea care, cu puțin noroc, dacă primăvara va mai veni candva pe aceste meleaguri, îi va mai scoate odată, cu puls, la lumină. Supraviețuitori fără glorie. Scheletici dar miÈ™cători. Priviți de prosperii de alte limbi ai planetei ca un fel de oameni ai cavernelor, sleiți, lihniți, dar suficient de blânzi pentru a putea fi folosiți la slugăreală pe nimica toată.
Pentru ceilalți, care încă nu s-au împăcat cu această colonizare deghizată, rămâne de actualitate varianta rezistenței. A luptei pentru un statut național onorabil, pentru libertatea de a practica democrația autentică È™i nu surogate înÈ™elătoare ale acesteia.
Mi-am pus întrebarea cum ar pregăti È™i ar duce o astfel de luptă disproporționată (cu instituțiile de forță ale unui sistem statal organizat de un dictator nepatriot) cel mai mare strateg militar È™i politic al tuturor timpurilor, Napoleon Bonaparte. Acela care a transformat în victorii nenumărate cauze pierdute, care a zdrobit inamici de zece ori mai numeroÈ™i, a cărui profesiune de credință a fost „žDragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat„.
Partidul din România cu cea mai mare bază populară, cu cele mai vechi È™i mai solide structuri teritoriale, este PSD. De aceea el ar putea fi cel mai redutabil adversar al binomului. Motiv pentru care binomul întâi l-a decimat, apoi l-a decapitat. Sunt pline tribunalele È™i închisorile româneÈ™ti de primari, È™efi de consilii județene, miniÈ™tri È™i secretari de stat, consilieri locali etc. ai acestui partid, mai ceva decât erau temnițele comuniste înțesate cu țărăniÈ™ti È™i liberali. Sigur, mulți dintre aceÈ™ti PSD-iÈ™ti au furat. ÎÈ™i merită locul acolo unde sunt. Problema este însă că nu acelaÈ™i lucru (È™i nu în aceleaÈ™i proporții), l-a făcut justițiarismul binomului  È™i cu clica PDL-istă. De ce? Pentru că el, binomul, urmăreÈ™te în primul rând scopuri politice È™i nu dreptatea. Iar clica pedelistă, deocamdată, îl ajută.
Chiar È™i cu efectivele decimate È™i terorizate de procurorii DNA È™i de sentințele ÎCCJ, pesediÈ™tii, numeric, sunt de departe, încă, cei mai mulți dintre cei cu carnete de partid. Iar simpatizanții lor sunt cei care le asigura constant, campanie de campanie, 40% la alegeri. Adică ceva de ordinul a 4 milioane de votanți. Marea lor problemă, în acest moment, este lipsa unor lideri adevărați care să-i mobilizeze È™i să le valorifice superioritatea numerică È™i de infrastructură. Zicea Napoleon: „žMulți oameni, ca și cifrele, capătă valoare numai prin poziția lor„. Altfel spus, degeaba sunteți mulți dacă nu faceți nimic. Dar ce-ar trebui să facă? Ne răspunde tot marele împărat: „žZece oameni care-și exprimă părerea în public sunt mai puternici decât alte sute de mii care tac„. Explicația e cu dublu tâlc. LămureÈ™te atât ce-ar trebui să facă pesediÈ™tii, să-È™i exprime, cât mai mulți, părerea in public, cât È™i ce-au făcut adversarii lor de au reuÈ™it, cu toată inferioritatea numerică, să-i îngenuncheze È™i să-i timoreze în aÈ™a măsură: È™i-au mobilizat, pentru propagandă, toate resursele de care dispuneau.
AÈ™adar, Napoleon, dacă ar fi azi în fruntea trupelor pesediste, le-ar cere acestora, în primul rând, să iasă din pasivitate, să devină active. Să-È™i stabilească obiective È™i să se pregătească de luptă.
La ce obiective s-ar gândi Napoleon? Să-l ascultăm: „žÎmi câștig bătăliile cu visele soldaților mei„. Unul dintre visele cele mai obsedante ale pesediÈ™tilor, dar nu numai al lor (È™i eu visez la acest lucru,ca È™i alte câteva milioane de neînregimentați), este să-l vadă pe Traian Băsescu judecat È™i pedepsit pentru fărădelegile sale, mult mai numeroase È™i mai grave decât cele pentru care majoritatea politicienilor din fostul USL, deja arestați astăzi, plătesc. Un slogan mobilizator pentru catalizarea unei reacții puternice È™i coerente în rândurile poporului pesedist ar putea fi „žAsta nu mai e dreptate, cu Băsescu-n libertate„.
Cu acest țel principal (dar È™i cu alte două-trei la fel de corect-politic alese È™i mobilizatoare), lupta ar putea fi declanÈ™ată È™i mâine. În media, în parlament dar mai ales în stradă, în toate oraÈ™ele cu majorități pesediste covârÈ™itoare, unde se poate conta lesne pe mai multe mii de protestatari. PaÈ™nici dar hotărâți. Bine organizați, cu toate autorizațiile necesare obținute, vigilenți la infiltrări È™i provocări È™i gata să persevereze în acțiunea lor până primesc satisfacție. Tactica de urmat în cadrul acestor proteste ne-o sugerează tot Napoleon: „žLa război, ca să treci un obstacol, trebuie să te sprijini pe el„. Să ne amintim care este obstacolul: binomul SRI „“ DNA devenit instrument de poliție politică, un stat în stat nesupus niciunui control real È™i, cel mai grav, aservit unor interese străine. Nu i se va reproÈ™a binomului misiunea sa nobilă, aceea de a lupta împotriva corupției, ci atitudinea părtinitoare, tendențiozitatea politică, protejarea, la cererea unor parteneri din afara țării, a coruptului Traian Băsescu È™i a majorității locotenenților săi în ale furtiÈ™agurilor groase din bugetul național: Udrea, Blejnar, Blaga, Boc etc. Ca la judo. Care este obiectivul major declarat al binomului? Lupta anticorupție. Protestele trebuie să se sprijine exact pe forța acestui obiectiv È™i pe abaterile binomului de la el: protecție la ordin, lipsă de imparțialitate, plasarea unora mai presus de lege È™.a.m.d.
Desigur, pentru cel sau cei care È™i-ar asuma inițierea unor astfel de proteste, riscurile nu sunt deloc neglijabile. Napoleon avertizează: „žSunt atât de multe legi, încât nimeni nu este scutit de a fi spânzurat„. Tocmai de aceea este atât de greu de găsit un lider temerar pe măsura țelurilor înalte, cu duÈ™mani puternici. Un lider patriot, care să se conducă in lupta după crezul marelui împărat: „žCine își salvează țara nu încalcă nici o lege„.
PesediÈ™tii sunt mulți È™i, de aceea, puternici. Chiar dacă răuvoitorii spun că ar fi mulți dar proÈ™ti. Replica pentru acesti poleiți cu tinichea vine tot de Napoleon: „žÎn politică, prostia nu e un handicap„.
Inconvenientul, în tot acest exercițiu de napoleonism, este că PSD È™i pesediÈ™tii nu au un lider ca Napoleon. Nici măcar unul ca Traian Băsescu. Care să-i zgâlțâie, să-i trezească, să-i biciuie spre victorie. Marele împărat spunea: „žIa-ți timp pentru a reflecta, dar atunci când vine vremea pentru actiune, încetează să gândești și pune-te în mișcare„.
În clasa noastră politică de azi toți politicienii par a reflecta. Niciunul nu consideră că ar fi venit vremea pentru acțiune.

Contele de Saint GermainEditorialealogen,binomul SRI-DNA,Blaga,Blejnar,Boc,ICCJ,liberali si taranisti,lupta anticoruptie,Napoleon Bonaparte,PDL,PSD,UdreaConsider că, în forma în care funcționează în prezent, binomul SRI '“ DNA constituie mai mult decât o amenințare la drumul sănătos al țării către interesele ei fundamentale, de demnitate È™i emancipare prin autodeterminare. El reprezintă, totodată, motorul unui rău major deja produs, prin aceea că acționează după comenzi...Blog politic si polemic