Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Scris pe 27.08.2010

Motto

Prin recunoaşterea greşelii spiritele bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.

 (Johann Wolfgang von Goethe)

Atitudinea românului statistic faţă de greşeală depinde de  autorul acesteia si nu de gravitatea ei. Dacă el personal a greşit, încearcă să o redefinească până la a o transforma intr-o virtute. Dacă a greşit un apropiat (prieten sau rudă), încearcă să o plaseze în cârca altcuiva. Dacă a greşit un indiferent sau un duşman, este necruţător.

Să verificăm pe dl. Cărtărescu.

El nu recunoaşte că ar fi greşit când a mizat pe Băsescu şi s-a înrolat în armata acestuia propulsându-l în jilţul din care binele şi răul se pot face la superlativ. Cel mult dă de înţeles că a fost puţin naiv, puţin idealist şi cum se cuvine de anticomunist.

Faţă de haosul actual din ţară, pe care începe să-l recunoască drept efectul unor greşeli, vinovat nu îl  găseşte pe Băsescu (puţin cinic, e-adevărat, dar în fond bine intenţionat şi, săracul, fără prerogative suficiente şi fără sprijin la greu) ci pe Boc, Vlădescu, Şeitan, deveniţi brusc maligni şi îmbrânciţi către sala de… remaniere.

Dacă e să facă însă o analiză profundă a originii răului care ne cangrenează azi ca naţiune, graţiosul balet clasic devine pulsatil dans hip – hop, dilemele se evaporă, şi în locul lor răzbat certitudini răspicate, intransigente condamnări: vinovaţi linşabili sunt evident cei dinainte, Iliescu şi neocomuniştii, diletantul Tăriceanu care a avut criminala iniţiativă de a da o parte din profitul ţării poporului, sub formă de măriri de pensii şi salarii şi nu clientelei, cum mult mai înţelept procedează cei de azi cu miliardele de la FMI, găunosul Antonescu (scuze, altă vină nu găseşte).

Vom verifica în zilele următoare teoria atitudinii românului faţă de greşeală  şi pe dl. Patapievici.  Acesta, proaspăt întors din concediu, s-a indignat ieri cu precauţii: “Dacă într-adevăr aşa stau lucrurile, este o aberaţie”. De parcă imaginile cu cozi la ghişee, transmise pe toate televiziunile (inclusiv pe TVR!), ar fi fost produse la Buftea, cu butaforie şi sub regia reacţionarului Cristi Puiu.

Aştia suntem, din păcate. De-asta motto-ul acestui articol a apărut şi dă roade în Germania, nu în România. 

Contele de Saint GermainEditoriale  Scris pe 27.08.2010 Motto Prin recunoaşterea greşelii spiritele bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.  (Johann Wolfgang von Goethe) Atitudinea românului statistic faţă de greşeală depinde de  autorul acesteia si nu de gravitatea ei. Dacă el personal a greşit, încearcă să o redefinească până la a o transforma intr-o virtute. Dacă a greşit un...Blog politic si polemic