Scorul acestui articol
[Total: 678 voturi. Media: 5]

 

Simpaticul Tudor Chirilă are trăiri intense. De când l-a cocoțat Crin Antonescu pe calul Ioanei d”™Arc se simte obligat să salveze nația, ori de câte ori aceasta tuÈ™eÈ™te. Chiar dacă e o tuse binefăcătoare, de dres glasul, chiar dacă nației i-ar fi mult mai util dacă respectivul s-ar ocupa de muzică È™i nu de produs gălăgie.

Să mă ierte sfânta fecioară din Orleans de blasfemie dar aÈ™a cum pe la Bălăceanca apar periodic Napoleoni È™i NostradamuÈ™i, de ce n-ar apărea È™i pe la balul travestiților care aud voci unii care s-o maimuțărească pe dânsa?

CCR a fost, în vremea regimului Băsescu, întruchiparea absolutului È™i intangibilității. Astăzi, când a dat o decizie care le stă în gât adulatorilor săi de ieri a devenit brusc pentru aceÈ™tia un monstru tocmai bun de tras în țeapă.

E acelaÈ™i gen de reacție ca față de SUA. Ca să treacă de la „žneprețuitul nostru partener strategic” până la „žsă moară Trump”   intransigenții noÈ™tri haÈ™tagieni nu au avut nevoie decât de un stimul  declanÈ™ator, venit de la dresorii lor, un È™uierat scurt de tipul „ž”È™o pe el”!

Iată ce declara ieri, la mitingul spontan din Piața Victoriei, Tudor Chirilă (aici): „žÎnainte de 2004 procurorii erau controlați politic prin intermediul ministrului justiției. Astăzi, cu ajutorul CCR, vom reveni exact acolo„.

Bine, veți zice, fiecare are dreptul la o opinie. Dacă cumva are dreptate? O fi singurul care gândeÈ™te aÈ™a?

Nu, nu e singurul!

Iată ce declara aseară Traian Băsescu pe la toate televiziunile care nu-i trânteau telefonul în nas: „žCCR a întors Justiția la nivelul anilor 2004″.

Trebuie să recunoaÈ™tem, cu lămâia necesară alături, că această întâlnire, la nivelul celor scoase pe gură de cei doi, seamănă cu îngemănarea limbilor, din vestitul sărut franțuzesc, între cele două mari spirite îndrăgostite de justiție È™i de exprimări practic identice.

Dar de „žMénage à trois„ ați auzit? Că tot suntem la specialități franțuzeÈ™ti.

Să nu credeți că în această idilă a completării reciproce rafinamentul împreunării se opreÈ™te aici.

Tocmai am amintit mai devreme È™otia teribilistă a lui Crin Antonescu de a propune la un moment dat românilor, ca model de urmat în viață, pe Tudor Chirilă. Cine s-ar fi gândit atunci (era campania prezidențială din 2009) că, peste ani, în 2018, soarta va ironiza subtil, dar găurind până la măduvă, această „žgăselniță” electorală falimentară.

Acum două zile, în plină dezintegrare a propriului partid PMP, Traian Băsescu impărăÈ™ea românilor soluția sa miraculoasă de salvare a dreptei: unirea acesteia sub bagheta demiurgică a lui… Crin Antonescu!

Mulți s-au gândit la alcoolemie. Câțiva au încercat explicații medicale.

Eu am luat-o pur erotic. Mi s-a desenat în fața ochilor un triunghi de două ori pervers: odată pentru ideea de „žMénage à trois„ È™i apoi pentru că lipsea femeia!

Să recapitulăm, cât de pidosnic ar fi: Chirilă È™i Băsescu sunt uniți în cuget È™i la nivelul gurii, Antonescu vede în Chirilă un ideal, Băsescu vede în Antonescu un salvator! Trebuie să recunoaÈ™tem: oamenii ăÈ™tia se merită unul pe celălalt cu prisosință. Până la orgasm. Până la un nod marinăresc. Până la contopire.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2018/05/spirite.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2018/05/spirite-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialeCCR,Crin Antonescu,demitere Kovesi,Ioana d'Arc,menage atrois,sarut frantuzesc,triunghi erotic,Tudor Chirila  Simpaticul Tudor Chirilă are trăiri intense. De când l-a cocoțat Crin Antonescu pe calul Ioanei d'™Arc se simte obligat să salveze nația, ori de câte ori aceasta tuÈ™eÈ™te. Chiar dacă e o tuse binefăcătoare, de dres glasul, chiar dacă nației i-ar fi mult mai util dacă respectivul s-ar ocupa...Blog politic si polemic