Editoriale

Cu intelectualii la bal mascat. Masca turpitudinii: bunele intentii!

  Andrei Pleșu și-a creat în timp o imagine de înțelept șugubăț. Este o imagine convenabilă pentru cineva căruia îi place să se facă liniște atunci când începe să vorbească, pentru cineva care se străduie din răsputeri ca lumea să-l asculte zâmbind, nu scrâșnind din măsele. În contrast cu „perechea” sa din vitrina publică cu figuri de ceară, Gabriel Liiceanu, un Ares mereu înarmat cu vorbe slinoase și grimase încrâncenate, Andrei Pleșu a ales să fie hermesian.  Folosind cu oarece îndemânare sofismul pe post de caduceu, domnia sa își lasă mai de fiecare dată loc de întors și de eschivă, tocmai printr-o anume catifelare a sarcasmului, printr-o îndulcire a veninului din mesaj. (more…)
continuare...
Editoriale

Laura Kovesi – o mitificare propagandistica

  Miturile autentice sunt acumulări și investiții pe termen lung. Valoarea lor esențială constă în capacitatea moralizatoare. Ele învață, explică, anticipează, îndrumă. Miturile sunt de două feluri, ca șampania: învechite natural și invechite artificial. Cele învechite natural sunt rare, scumpe, s-au rafinat în milenii, sunt purtătoare de chintesență, au universalitate  și inving timpul. Cele învechite artificial sunt ieftine, de uz comercial și degrabă perisabile. Adică fake-uri. (more…)
continuare...
Editoriale

Acest blog a devenit o tinta

  Anumite articole deranjează mai mult decât altele. Ultimul, de exemplu, cel despre antanta anti – românească, a răscolit niște focare de monitorizare care au simțit nevoia să iasă din faza de securism contemplativ și să acționeze. Cum? Iată două exemple. Primul vine din zona primitivo – derbedeiască. Cineva postează pe Facebook, în chip de comentariu la articol, niște ilustrații cu mesaje de fină autocaracterizare: un papagal care spune „e timpul să sugi ”, alături de o poză în care judecătorul Cristi Danileț îi înfierează pe„penali”. Mai jos, în continuarea expunerii de argumente, distinsul meu contestatar adaugă două verdicte de inspirație autobiografică (probabil). Primul cu un caracter mai tehnic („postare de că..t”), următorul mai pilduitor („oricât ți-ar fi de foame nu mânca că..t”). Se observă, din acest exemplu, o predilecție, a acestei categorii de exponenți care apără justiția independentă și statul de drept, pentru un cuvânt care a devenit a…
continuare...
Editoriale

O antanta anti-romaneasca. Kovesi: instrument si pretext!

  Rareori în lumea modernă, cu mijloacele ei de informare și comunicare fără precedent de performante, o mistificare atât de evidentă precum cea despre corectitudinea lui Kovesi și performanțele DNA  se încearcă a fi prezentată cu atâta înverșunare drept un adevăr indiscutabil. (more…)
continuare...
12