Apologeţii resemnării

  Cînd mantaua domnească este de piei de oaie, Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie. (Grigore Alexandrescu – Lupul moralist)   Eu nu cred în obiectivitatea şi bunăcredinţa celor care azi critică puterea, mâine critică opoziţia, având mare grijă să-şi distribuie criticile în cantităţi egale şi să inducă la final concluzii de genul: toţi sunt o apă şi-un pământ, schimbarea ar fi necesară dar nu avem înlocuitori la înălţime. (more…)
continuare...

Când aparenţele înşală

Unul dintre vizitatorii blogului meu, care se semnează @InimaRea, s-a identificat singur, crezând că ne striveşte, ca fiind scriitorul G. T. Cum, în ignoranţa mea, nu auzisem de domnia sa până atunci şi cum, în lipsa unor maniere corespunzătoare, am făcut imprudenţa să recunosc într-un comentariu că acest nume imi este necunoscut, mi-am atras grabnica şi eterna sa maledicţiune. A început să-mi vâneze fiecare opinie pentru a-şi exersa în subsolul ei, cu orice preţ, spiritul de contradicţie; uneori mai presus de logică ori de ameninţarea ridicolului. (more…)
continuare...

Et pourtant…

(Acest comentariu a fost propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Indicatii pretioase", articol ce poate fi citit accesand linkul )     J'arracherai, sans une larme, sans un cri Les liens secrets qui  dechirent ma peau Me liberant de toi pour trouver le repos Et Et n'aime que (Charles Aznavour – Et )   Citesc şi eu forumurile articolelor domnului Pleşu. Uneori mai şi scriu pe ele. Mi se par interesante, crude, colorate, vii, şi peluză grobiană de stadion dar şi tribună promiţătoare de cenaclu, pe scurt, mi se par adevărate.  Adevărate nu în sensul absolut ci pentru lumea pe care o reprezintă, lumea cititorilor lui Andrei Pleşu. De aceea sunt surprins să constat că pentru analiza acestei  lumi, totuşi complexă şi care, în plus, mai este şi pleşucentrică,  autorul a optat pentru mijloace reducţioniste: scara binară şi tonul persiflant. (more…)
continuare...

Adevărurile lui Cărtărescu

(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat "Turbulente si derapaje", editorial ce poate fi citit accesand linkul )   Calităţile de scriitor şi slăbiciunile de om fac din Mircea Cărtărescu o persoană care poate fi citită mai corect după metafore decât după declaraţii. Editorialul de azi e un bun exemplu în acest sens. Ne prezintă nişte adevăruri din subconştientul autorului care demonstrează că nu avem de-a face cu un naiv amăgit ci cu un amăgitor de naivi. (more…)
continuare...

De la feţele derutei la feţele făţărniciei

Motto Regele este capul intors spre cer al unui popor intreg, fiinta noastra adunata laolalta intr-un punct inalt. Cand unui popor i se ia suveranul, lui i se ia capul intors catre cer. El este decapitat. Poporul roman a fost decapitat astfel la 30 decembrie 1947. Gabriel Liiceanu   După atacul iraţional de ieri al lui Traian Băsescu asupra Regelui Mihai, sincronizat perfect (credeţi în coincidenţe?) cu atacul hiperraţional, de o răceală reptiliană, al lui Andrei Pleşu asupra Doinei Cornea, un fapt devine tot mai clar: suntem în plin atac concertat al anticomuniştilor impostori asupra anticomuniştilor autentici, adevărate simboluri, încă în viaţă, ale românilor. (more…)
continuare...

Pledoaria unui rinocer

(Comentariu postat partial la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul intitulat " O nedumerire", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Nu ştiu când o fi simţit domnul Pleşu pentru prima oară că-l doare capul, in centrul frunţii, ca apoi să descopere, pipăindu-se timid, micul cucui, rădăcina uriaşului corn de azi. (more…)
continuare...