Farsa cu Boc prim-ministru

(Comentariu postat la articolul Alinei Mungiu Pippidi publicat în RL din 18 nov. 2010 și intitulat "Stimate domnule prim "“ ministru", articol ce poate fi citit accesând linkul ) Atâta vreme cât ne vom adresa stafiilor pentru a rezolva treburile țării, nu vom putea fi cu mult mai credibili decât Roberta Anastase numărând voturile spiritelor portocalii bântuind Casa Poporului. Doamnă Pippidi, vă complaceți într-o convenție contraproductivă: acea de a vă adresa unei ficțiuni, unei funcții cu titular virtual, Emil Boc, dând astfel senzația că acceptați, chiar cauționați, impostura. Știți bine că prim "“ ministrul Emil Boc nu există. Stiți bine care este personajul ubicuu ce se ascunde în dosul acestei holograme. Înțeleg că abordarea dv., fiind una instituțională, care încearcă să dea fond formelor înmatriculate, nu poate opera cu substituenți având cartea de munca la altă adresă decât cea oficial declarată. Totuși ar trebui să găsiți o formă de direcționare…
continuare...

De la România curată la România curățată

REVISTA PRESEI DE SAMBATA Mă voi referi la două inițiative de ripostă civică mult popularizate prin presă în ultima vreme: -                          Mișcarea de Rezistență (MR) inițiată de Marius Tucă și promovată prin intermediu Jurnalului Național; -                          Alianța pentru o Românie Curată (ARC) gândită printe alții de Alina Mungiu "“ Pippidi, care i-a dedicat și editorialul din România Liberă din 18 noiembrie 2010 intitulat "Stimate domnule prim "“ ministru". Deși sunt preocupat în cel mai înalt grad de întrebarea "ce-aș putea face, cât nu e prea târziu, să ajut și la a doua eliberare a țării mele de sub dictatură", mărturisesc că ideea de a mă afilia vreuneia dintre aceste forme de reacție enumerate anterior nu mă atrage deloc. De ce? Pentru că mi se par lente, moralizatoare fără a fi mobilizatoare, neimperative, adecvate poate normalității și reflecției de tip workshop dar nu și haosului din vreme de război. MR promitea,…
continuare...